joi, 18 noiembrie 2010

Importanta limbajului non-verbal

Atunci cand dorim sa facem o impresie buna, fie ca este vorba de o intalnire de afaceri, fie de un rendez-vous cu baiatul pe care l-am intalnit aseara la petrecere sau cu fata draguta din vecini, apelam la fel si fel de trucuri : ne alegem cu grija hainele, uneori cotrobaim chiar ore in sir pentru a alege ceva potrivit, ne coafam, ne imbaiem, ne parfumam, cerem cateva sfaturi si sugestii de la prieteni, sotie sau iubit si pornim la drum. Ajunsi la locul cu pricina, incercam sa ne comportam cat mai elegant, sa vorbim intr-un anumit fel si sa ne etalam, cum ne pricepem mai bine, calitatile, fara a mai tine cont de un singur aspect, care este si cel mai important : limbajul non-verbal, denumit si limbajul trupului sau limbajul gestual. Pentru a sublinia importanta acestei forme de comunicare, tin sa va spun ca impactul pe care il au cuvintele asupra noastra este de numai 7%, 38% reprezentand tonul vocii si 55%, deci mai mult de jumatate, limbajul trupului. In marea noastra graba, pierdem din vedere faptul ca tot ceea ce gandim sau simtim in realitate exprimam prin gesturi, iar oamenii, chiar daca nu toti sunt experti in acest domeniu, reactioneaza instinctiv la gesturile noastre, ceea ce ne-ar putea aduce mari prejudicii daca nu le stim semnificatia.

Cand am luat hotararea de a crea acest site, mi-am propus ca articolele pe care le voi scrie sa aiba ca subiect limbajul trupului. Insa in urma unui studiu pe care l-am facut printre utilizatorii de internet, am constatat ca limbajul non-verbal nu se afla chiar printre subiectele de interes. Asa ca am decis sa scriu un articol in care sa explic importanta limbajului non-verbal si beneficiile pe care ni le poate aduce. In mod surprinzator, site-urile in limba romana contin mult prea putine astfel de informatii. Am avut ocazia sa constat asta atunci cand am devenit ineteresata de aceasta latura atat de importanta a comunicarii.

Un proverb chinezesc spune : «O imagine face cat o mie de cuvinte ». Parafrazand, am putea afirma, pe buna dreptate, ca « Un gest face cat o mie de cuvinte ». In acest weekend am fost cu prietenii mei intr-o vizita la Muzeul Satului. Acolo am facut mai multe fotografii, una dintre ele infatisandu-ma cu bratele larg deschise, ca si cand as fi vrut sa cuprind intr-o imbratisare una dintre prietenele mele care, intamplator, se afla langa mine. Cand copilul ei in varsta de trei ani a vazut fotografia, ce crezi ca a spus ? « Uite, mama, Ada te iubeste! » Iata o dovada clara a faptului ca noi, inca de mici, cunoastem bine semnificatia gesturilor. Un copil care are nevoie de o jucarie, dar nu poate inca vorbi, arata cu degetul spre jucaria respectiva.

Ajunsi la maturitate, continuam sa utilizam aceasta forma de comunicare, insa intr-o alta maniera. Daca in copilarie ne acoperim gura cu mainile atunci cand spunem o minciuna, la maturitate abia ne atingem putin barbia, in timp ce unii politicieni isi trec fugitiv, un deget prin dreptul nasului. Astfel, desi se pricep de minune la minciuni, limbajul non-verbal ii da de gol si am vazut destule documentare in acest sens. Deci pe masura ce inaintam in varsta, gesturile noastre se estompeaza din ce in ce mai mult, dar nu dispar cu desavarsire. De aceea este mai greu sa studiem un adult de 50 de ani decat un tanar de 20. Si totusi, gesturile noastre transmit gandurile si emotiile pe care le avem celui de langa noi, fie el si necunoscator in domeniu. De exemplu, incrucisarea mainilor la piept este un semnal negativ care poate insemna, in functie de context si de asocierea cu alte gesturi: « Nu vreau sa vorbesc cu tine », « Refuz sa iti spun adevarul » sau « Nu ma intereseaza ce spui ». Studiile au demonstrat ca acest gest si altele asemenea atrag intotdeauna, dupa sine, o reactie negativa.

Prin urmare, evolutia noastra intr-un context dat si, pana la urma, intr-o societate de care nu ne putem disocia, este conditionata, printre altele, de cunoasterea si slefuirea limbajului non-verbal. Cine este interesat de dezvoltarea personala, va acorda atentie si acestui aspect fara de care evolutia lui intr-un context social nu poate fi completa.

Vom incepe impreuna o calatorie printre semnificatiile ascunse ale gesturilor in care vei beneficia de sfaturi practice referitoare la modul in care poti aplica limbajul trupului in diferite contexte pentru a avea succes pe toate planurile. Astfel, vei invata care sunt tehnicile de seductie prin limbaj non-verbal, care sunt cele mai reusite modalitati de abordare a clientilor si a partenerilor de afaceri, cum sa comunici cu colegii, cum poti sti dinainte ce gandeste un client, cum poti sustine o prezentare de succes in fata unui auditoriu, cum poti comunica mai eficient cu subalternii chiar si inainte de a folosi comunicarea verbala, cum sa te intelegi mai bine cu cei din jur prin utilizarea corecta a limbajului non-verbal.
Intrucat am inceput si o serie de articole referitoare la dezvoltarea personala, voi alterna cele doua rubrici saptamanal, astfel : intr-o saptamana voi scrie despre limbajul non-verbal, urmand ca, in saptamana urmatoare, sa postez un material referitor la dezvoltarea personala. Vei avea acces la aceste materiale si la altele de acest fel accesand www.terapiepractica.ro

Daca esti pasionat de astfel de subiecte si doresti sa colaborezi, ne poti scrie un e-mail la redactie@terapiepractica.ro si te vom contacta in cel mai scurt timp.
Ce este stresul?
Stresul este inamicul numarul 1 al vremurilor in care traim. Numai daca te uiti in jurul, vezi zilnic oameni grabiti care se plang ca timpul trece prea repede, ca nu dorm bine noaptea, ca sunt irascibili si au dureri de cap. La o simpla cautare pe google, descoperi peste 10 milioane de rezultate in limba romana numai dupa cuvantul « stres ». Psihiatrii si psihologii avertizeaza de mult asupra efectelor nocive pe care stresul le poate avea asupra noastra si exista sute de articole pe aceasta tema. Dar pentru a putea face fata stresului e nevoie mai intai sa stim cu ce anume ne confruntam si care sunt cele mai practice metode de a ne mentine integritatea fizica si psihica.

In primul rand, s-a pus problema daca modul in care reactionam la stres tine de constitutia noastra genetica sau este dobandit, invatat de la altii. Wilhelm Mayer-Gross, un excelent psihiatru german care a sustinut, pe la 1955, ca tranchilizantele nu fac decat sa transforme o psihoza in alta psihoza, este de parere ca felul in care reactionam in anumite imprejurari tine de trasaturile noaste de personalitate. Desi ereditatea nu poate fi scoasa din calcul, noile cercetari au demonstrat ca rezistenta la agentii stresori este dobandita. Un copil cu un parinte nevrotic si altul depresiv e greu de crezut ca rezista bine la stres.
Deci, pana la urma, este vorba de gradul de vulnerabilitate care difera de la persoana la persoana si care face ca riscul de a contacta o maladie psihica in urma unei experiente stresante sa fie mai mare sau mai mic. La aceasta, insa, contribuie, experientele noastre de fiecare zi. Sa spunem ca un angajat cu o stima de sine scazuta este in permanenta, tinta unor atacuri sau glume proaste din partea colegilor. Pe fondul acestei vulnerabilitati la care se adauga lipsa de sustinere sociala, angajatul poate dezvolta un grad ridicat de stres care poate duce la o afectiune psihica, in functie de structura personalitatii sale. Ajungem, astfel, la afirmatia lui Hans Hugo Bruno Selye, cel care a inventat conceptul de stres: „Nu conteaza ce ti se intampla, ci cum reactionezi la ce ti se intampla”. Pentru unii numai gandul ca trebuie sa mearga in fiecare zi la serviciu poate fi un motiv de stres, in timp ce altii se poti simti stresati dupa luni de munca continua si ani de zile in care nu au avut macar un concediu.

Este important sa stim ce provoaca aparitia stresului pentru a-i putea rezista. Am vazut pana acum ca, in cazul in care un eveniment stresant apare pe un fond deja slabit sau, mai putem spune nevrotic, agentul stresor are un efect mult mai puternic. Un nevrotic se adapteaza cu greu si tot la fel de greu face fata problemelor personale. Important este sa capatam o anumita perspectiva asupra evenimentelor pe care le consideram stresante, sa ne schimbam modul de a gandi si de a reactiona in anumite situatii, astfel incat, in cazul in care nu le putem evita sau impiedica in vreun fel, sa le putem depasi cu succes.

In sens generic, asa cum este definit in Dictionarul de Psihologie, stresul semnifica starea de tensiune deosebita a organismului prin care acesta isi mobilizeaza toate resursele sale de aparare pentru a face fata unei agresiuni fizice sau psihice. Asadar, in astfel de momente, organismul nostru consuma o mare cantitate de energie pe care am putea sa o folosim intr-un mod benefic pentru noi si pentru cei din jur.

In urma cercetarilor, s-a ajuns la concluzia ca exista unele caracteristici ale personalitatii care ne fac vulnerabili la stres: stima de sine scazuta, fatalism si slaba capacitate intelectuala, persoanele din clasele sociale inferioare avand mai multi prieteni, ceea ce se pare ca are o mare contributie la cresterea vulnerabilitatii. Poate te surprinde sa afli ca si evenimente fericite ca logodna, casatoria si planificarea unei sarcini sunt pe lista evenimentelor cu efect stresant. Exista atatia factori de stres ca nu i-am putea numara pe degetele de la doua maini.

Acum stim ca emotiile negative sunt sursa numeroaselor boli si afectiuni. De aceea a aparut psihosomatica, o disciplina aflata la granita dintre psihologie, medicina, sociologie si antropologie. Este dovedit ca, printre cele mai grave efecte ale stresului este aparitia cancerului la femei si a hipertensiunii la barbati. E nevoie sa iti spun mai mult?

La baza stresului se afla anxietatea, sursa generatoare de depresie, furie, panica si alte tulburari ale caror efecte se pot prelungi mult timp dupa ce am inceput sa le tratam. Aceasta emotie, insa, nu apare doar la cei expusi in mod repetat unor factor stresanti ci si la cei care, aparent, duc o viata lipsita de griji. Se pare ca oamenii sunt, in mod ciudat, atrasi de suferinta. Eu am, de multa vreme, o vorba: „Cine nu are griji, si le face singur”. Goethe insusi spunea ca, toata viata lui, a avut doar cateva zile fericite, iar psihologul rus Blyuma Zeigarnic a descoperit ca ne amintim mai degraba frustrarile, problemele nerezolvate, esecurile si respingerile decat succesele sau implinirile.
Este de retinut faptul ca anxietatea in sine nu este o problema si nici nu iti recomand sa o elimini din viata ta. Ea este cea care te avertizeaza asupra unui pericol si te determina sa iti mobilizezi resursele pentru a gasi o solutie. Dar atunci cand depaseste o anumita intensitate, devine neproductiva, iar cand atinge cote extreme, te paralizeaza. Pentru a vedea daca viata ta este dominata de anxietate, poti completa chestionarul doctorului Charles Spielberger aici.

Nu cred ca mai are rost sa-ti spun ca de cele mai multe ori stresul apare in urma unor constrangeri cum ar fi disproportia dintre venit si efortul pe care il depui in indeplinirea sarcinilor de munca sau din cauza conflictelor interpersonale. Sunt lucruri pe care deja le stii. Si nu cred ca te intereseaza nici statistici de felul vulnerabilitatea femeilor este mai mare decat a barbatilor sau persoanele din clasele sociale inferioare au o capacitate de adaptare mai scazuta. Important este sa reusesti sa faci fata unui mediu stresant.

Cele mai practice metode de a face fata stresului le gasesti la http://www.terapiepractica.ro/psihologie/42-tulburaripsi/54-cum-gestionam-situatiile-stresante-metode-practice-.html.

Namaste!

Cum sa ai succes in viata?

In zilele noastre, succesul este un deziderat care pare greu de atins chiar si atunci cand simti ca esti bine pregatit in domeniul tau de activitate. Vrei mai mult, esti constient de abilitatile tale, dar nu stii ce te impiedica sa-ti indeplinesti visele. Incepi sa dai vina pe familie, pe anturaj, pe societate, pe intreg sistemul, fara a te gandi ca, probabil, cauza tuturor esecurilor tale este adanc inradacinata in interiorul tau. Si asta se intampla pentru ca intotdeauna este mai usor sa arunci asupra altora povara unui sentiment de vinovatie pe care refuzi sa ti-l asumi. Tu esti singurul responsabil de gandurile, emotiile si actiunile tale. Si in timp ce iti risipesti energia incercand tot felul de ganduri si sentimente negative, te intrebi de ce altii cu mai putina pregatire decat tine castiga mii de euro pe luna in timp ce tu, care ti-ai tocit coatele pe bancile facultatilor si ai facut nu stiu cate masterate si cursuri, te chinui sa traiesti de azi pe maine. Sau de ce te simti inutil parcticand o meserie care nu iti aduce niciun fel de satisfactie ?
Te regasesti in ceea ce am scris pana acum ? Daca da, hai se vedem care sunt obstacolele din calea succesului tau si ce e de facut.
Voi incepe un ciclu de mai multe articole care vor aparea saptamanal si care sper sa te ajute in dezvoltarea ta personala. La ultima intalnire din acest ciclu as vrea sa te gasesc mai increzator in propriile puteri, dar stapanit de aceeasi curiozitate de a invata si de dorinta de a primi, cu deschidere, fiecare experienta care iti va oferi sa aplici lectiile pe care ti le vei insusi aici.
Am fost la un pas sa cad in capcana conceperii unui material de genul « 10 sfaturi pentru dobandirea succesului in viata », dar complexitatea unui astfel de subiect nu imi permite sa ma incadrez in doar cateva randuri.

In prima lectie este vorba despre motivele care te determina sa actionezi intr-un anumit fel, sa alegi un anumit mod de a trai si ce poti face pentru a-ti gasi drumul in viata si a dobandi ceea ce iti doresti.

Te astept pe www.terapiepractica.ro sa pornim impreuna pe drumul implinirii personale.

Despre mine

Bucuresti, Romania
Sunt unii care considera ca sunt atat de multe de zis despre mine incat as putea scrie un roman. Eu prefer sa extrag esenta din tulpina vietii. Copilaria mi-am petrecut-o citind si pictand. De mica mi-a placut arta. Dupa multe puseuri adolescentine, am absolvit cursurile liceului de arta din Bacau, la sectia de grafica a profesorului Marciuc, om de caracter si artist incontestabil. Anul 2000 m-a gasit in focurile examenului de admitere la facultatea de litere. Urma sa imi dezvolt a doua pasiune: literatura. Dezamagirile asternute de-a lungul a 4 ani de studiu m-au colpesit intr-atat incat am hotarat sa imi indrept pasii spre capitala. In octombrie 2006 savuram privilegiul de a studia cu directori la mari agentii de publicitate din Bucuresti care mi-au deschis mintea si noi perspective. Am terminat, astfel si masteratul in campanii de comunicare. Acum fac ceea ce am invatat: scriu. Sunt practicanta reiki si, totodata, studenta la psihologie. Consider ca un adevarat terapeut nu se limiteaza doar la studiul psihicului uman, ci trece spre ceea ce e dincolo de el.